jurnalul unui nebun – continuarea 2

Posted by on decembrie 18, 2007 
Filed under Personal and tagged

V? a?tept la noua adres?: http://www.jamescrissilv.ro
 
Sunt la mine în camer?. Sunt întins pe pat. Cred c? am dormit ceva. M? uit la ceas. E deja 8 seara. Soarele e în asfin?it se ascunde încet încet dincolo de ap?. M? întorc ?i v?d ultimile lui raze cum se a?tern peste munte ?i coboar? încet peste p?dure. Câteva p?s?ri î?i iau zborul frenetic. E lini?te.

 

R?mân s? privesc acest asfin?it minunat. Nu cred s? mai fi v?zut vreodat? a?a splendoare. Soarele m? gâdila acum pe veranda casei suntem aproape fa?? în fa?? ?i chiar dac? el el atât de departe simt c? a? putea s? îl ating. E imperial.  

 

E o zi atât de frumoas?. Nici nu ?tiu când am adormit asear?. ?tiu c? m-am dus s? înot pu?in ?i apoi am b?ut un coctail de fructe rece a?ezat într-un balansoar pe verand?. Stiu c? m? uitam la orizontul portocaliu admirând mare?ia cu care soarele se cufunda în mare. Apoi nu mai ?tiu nimic. Cred c? am adormit acolo în balansoar. Dar azi m-am trezit în patul tare din camera mea ?i nu pot s?-mi amintesc cum am ajuns aici. Ciudat cred c? m-a adus cineva, dar cine? Oricum nu mai conteaz?. Cred c? va fi o zi superb?.  

 

Pe coridor prietenul meu pompierul era luat pe sus de doi oameni în alb, de?i se vedea clar c? nu voia acest lucru. El avea o treab? de facut ?i ei nu îl l?sau. Îl v?d ?i pe prietenul cel care se crede pas?re ?i îl întreb ce s-a întâmplat cu pompierul. Îmi spune c? a vazut un foc pe u?a lui de la camer? ?i a început s? urineze de colo colo ?ipând c? stinge focul. Ciudat e c? eu nu îmi aduc aminte de nici un ?ip?t.

 

M? duc agale spre sala de mese. La ora asta cred c?, cei mai mul?i au ?i mâncat deja. M?nânc ceva ?i m? întorc în camer?. Ceila?i probabil c? sunt pe afar? plimbându-se prin parcul în mijlocul c?ruia se afl? cladirile noastre.

 

Sunt mai multe cladiri la noi în parc. Unele nici nu ?tiu de ce sunt acolo, dar într-una nu ne las? s? intr?m, de?i avem ?i acolo prieteni. Un amic de-l meu din cl?direa interzis? a fost marinar. A v?zut o mul?ime de insule. Mi-ar fi pl?cut s? îi ar?t insula mea, dar nu m? las? oamenii în alb. Poate c? într-o zi o s? îi p?c?lesc ?i o s? i-o ar?t.  

 

Chiar acum p??esc pe plaj?. Nisipul cald îmi fuge printre degetele de la picioare în timp ce p?sesc c?tre p?durice. Sunt o mul?ime de copaci drep?i ?i înal?i dintr-o mul?ime de specii. To?i au frunzele verzi ?i printre ramurile lor pot vedea diferite p?s?rele, care mai de care mai viu colorate ?i mai împ?unate. Nu par a m? lua în seam?. De fapt nici nu le e fric? de mine. Înaintez printre copaci pe o c?rare îngust? ce ?erpuie?te lin. Lini?tea m? înconjoar?. Aud un susur. Înaintez ?i în fa?a ochilor îmi apare un mic lac, cu multe flori în jur. De sus de pe o stânc? un firicel de ap? formeaz? o mic? cascad? ce se pr?bu?e?te in apele limpezi ale lacului. Cascada are cam vreo cinci metri în?l?ime. Zgomotul c?derii de ap? creaz? un sunet melodios ce d? via?? parc? naturii nemi?cate. De o parte a lacului, de o culoare u?or verzuie, e un covora? de flori rosii ?i galbene. De cealalt? parte copacii parc? vor s? bea ap?, at?t de aproape sunt de mal. Printre ei se z?re?te o alt? potec?, dar nu cred c? mai am timp s? merg mai departe. ?i totu?i am s? fac acum ce nu am facut înc?. Am s? botez insula ?i locurile pe care le-am v?zut. Insulei am s? îi spun simplu: Paradisa. Golfului am s? îi spun Golful Paradisei. C?su?ei str?juite de palmieri am s? îi spun: Amora, pentru lini?tea ?i c?ldura sufleteasc? pe care mi-o aduce. Mirificului lac am s? îi spun Copilul, iar cascadei Firicica. De restul o s? m? ocup mai târziu.

 

Share and Enjoy:

Comments



Leave a Reply




(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X